De-ar fi să ne-ntâlnim
Când roua dimineții
Sărută florile,
Aș vrea să fiu
Roua de pe buzele tale…

De-ar fi să ne-ntâlnim
Când zarzării-ți zâmbesc
Și își oferă petalele,
Aș vrea să fiu
Petala care s-a lipit
De buza ta de jos…

De-ar fi să ne-ntâlnim
Sub cerul albastru
Aș vrea să fiu
Mătasea ierbii
Care va păstra
Amprenta fierbinte
A trupului tău…

De-ar fi să ne-ntâlnim
Într-un amurg
Cald și roșu,
Aș vrea să fiu
Arsura dulce
A buzelor tale…

De-ar fi să ne-ntâlnim
Sub un clar de lună
Aș vrea să fiu
Umărul pe care
Te vei odihni
Mulțumită și împlinită…

De-ar fi sau nu, să ne-ntâlnim,
Păstrează intactă
O bucățică de suflet.
Acolo aș vrea să rămân…
Pentru totdeauna.

Ioan Emilian Istrate
(Giurgiova – 11.03.2016)